Cu ce începe o nouă filă de istorie?


Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea. Să mi se laude sufletul în Domnul. Să asculte cei nenorociţi şi să se bucure. Înălţaţi pe Domnul, împreună cu mine. Să lăudăm cu toţii Numele Lui! Eu am căutat pe Domnul ş mi-a răspuns; m-a izbăvit dint oate temerile mele. Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine.

Regenerare. Un nou început, o nouă filă curată începe în călătoria cu Dumnezeu. Adesea ajungem în puncte moarte când simţi că înlăuntrul tău este un pustiu uscat, mort, nici o picătură de rouă, nici un semn de viaţă?

Te-ai întrebat în rugăciune dacă mai poţi reveni la dragostea dintâi şi la momentele de glorie pe care le-ai trăit la începutul relaţiei tale personale cu Dumnezeu? Nu mai ai speranţă că pacea şi bucuria mântuirii de poate inunda din nou? Priveşte la cer în zoriii dimineţii. Strigă spre EL cu disperare şi sinceritate şi El te va auzi.

Dumnezeu vrea să îţi dea mâna şi să alergi împreună cu El, să râzi din nou şi să te bucuri dar şi să-I spui deschis ce te doare şi te răneşte cel mai mult! El te preţuieşte foarte, foarte mult, chiar dacă nu ai avea darurile pe care le ai El te va iubi pentru că El te iubeşte pentru cine eşti şi nu pentru ceea ce faci!

El vrea să te invite să dansezi cu El! El este un gentelmen şi vrea să-ţi spună despre frumuseţea pe care a pus-o în tine!

Zâmbeşte Isus te iubeşte!!!

 

Ridică-ţi privirea şi vezi


Un prieten mi-a spus: „Mi-am dat seama că de multe ori Dumnezeu face lucruri mari în viaţa mea dar eu nici măcar nu-mi dau seama şi nu-I mulţumesc”.

Ţi s-a întâmplat vreodată să nu observi Mâna Domnului în viaţa ta?

Zilele acestea, trecând printr-o perioadă grea împreună cu familia mea, Dumnezeu mi-a amintit de Psalmul 91 şi mintea mea s-a oprit asupra acestui verset, versetul 8. Oare ce vrea să-mi spună Dumnezeu? Cred că El vrea doar să aştept şi să privesc cum EL va lucra. Chiar daca în situaţia mea nu trebuie să aştept „răsplătirea celor răi” ci doar ca operaţia mamei să iasa bine, ştiu că voia Lui este perfectă, este desăvârşită şi că El este dragoste chiar dacă sunt situaţii când nu simţim asta concret.

În mintea mea vine acum versetul din Exod 14:14 „Domnul va lucra pentru voi, dar voi staţi liniştiţi”. Nu am de ce să mă agit, de ce să mă îngrijorez. Oricum îngrijorarea nu rezolvă nimic ci mai rău face pentru că Dumnezeu ne cere să avem încredere în El iar atunci când ne îngrijorăm înseamnă că nu am credinţa iar necredinţa este neascultare, este păcat. Evrei 11:6.

Cum sunt eu? Îmi ridic ochii să văd lucruriile minunate ale Lui în viaţa mea. Realizez eu cât de mult lucrează El? Îi mulţumesc Lui pentru TOATE lucruriile (TOATE înseamnă TOATE fără excepţie!!!)

„Tată Îţi mulţumesc că mă iubeşti atât de mult, că nu sunt singură în astfel de momente şi că ştiu că Tu eşti cu mine, că lupţi pentru mine şi pentru sănătatea mamei. Îţi mulţumesc că Tu faci lucruriile frumoase la vremea Ta (Ecl 3:14). Iartă-mă că de prea multe ori tu ai lucrat şi eu nu Ţi-am mulţumit. Vreau să ridic ochii şi să văd lucrările Tale!

Haideţi să devenim mai sensibili în a observa ce face El în viaţa noastră şi să-I mulţumim!

Ada R.

 

Ce este dragostea pentru tine?


Nu ştiu dacă omenirea a putut defini vreodată cu adevărat această noţiune. Definiţia perfectă ne-a dat-o Dumnezeu în 1 Corinteni 13. Eu definesc dragostea ca emoţia care mă face mai bună, sentiment ce mă înalţă, intesitatea care îmi taie respiraţia. Ştiu că iubesc atunci când am curajul să spun prima iartă-mă chiar dacă nu doar eu am partea de vină, ştiu că iubesc atunci când iert fără ca celălalt să spună iartă-mă, iubesc atunci când dăruiesc o îmbrăţişare celui care nu poate să spună iartă-mă ajutându-l să înţeleagă că am iertat. Ştiu că iubesc, dacă pot să mă rog pentru cei ce mi-au greşit. Ştiu că iubesc dacă pot să văd o rază de lumină în întuneric şi ură. Dragostea mă face să trăiesc, să trăiesc din plin în bucurie şi întristare, în cădere şi înălţare, în tăcere şi în furtună. Dragostea nu e doar o emoţie trecătoare, nici o emoţie colorată care repede se poate epuiza. Dragostea continuă să trăiască în mine şi prin mine indiferent de trăirile mele. Şi tot ea mă învaţă să trăiesc dăruind altora iubire, bucurie, încurajare, pace, susţinere, prietenie. Doamne ce frumoasă e dragostea adevărată. Nu cred că am cunoscut toate culmile acestui munte mare dragostea, dar tot trăiesc cu dorinţa arzătoare în fiecare zi de a descoperi cât mai mult din acest mare har DRAGOSTEA!!!

Alţii pot, dar ţie nu-ţi este permis


Dacă Dumnezeu te-a chemat ca să te facă în totul asemenea lui Isus,atunci El te va conduce pe drumul crucii şi al umilinţei… Dumnezeu î-ţi va cere o astfel de ascultare care nu-ţi va permite să-i urmezi pe alţi credincioşi. Nu se poate cuprinde cu mintea de ce, în aparenţa Dumnezeu le permite altora ceea ce ţie î-ţi este interzis. Alţi credincioşi, aparent evlavioşi de care Dumnezeu se foloseşte, merg înainte pe drumul lor, au sanşa să realizeze multe; î-şi întocmesc planuri şi le şi îndeplinesc. Ţie însă, nimic nu-ţi este îngăduit. Chiar dacă vei încerca să cucereşti ceva, atunci te va ajunge un asemenea insucces şi î-ţi vei atrage o astfel de pedeapsa de la Dumnezeu încât vei fi silit să te căieşti din adâncul sufletului.

Alţii pot vorbi despre ei înşişi, despre rezultatele la care au ajuns, despre munca lor; ţie nimic asemănător nu-ţi va permite Duhul Sfânt. Şi dacă totuşi vei îndrăzni să faci ceva, atunci te va arunca într-o aşa ruşine, încât tu î-ţi vei urî toate faptele tale „bune” .Unii vor avea – poate – norocul să strângă mulţi bani sau să se „logodească” cu venituri frumoase, aşa încât ei î-şi vor putea permite multe, în timp ce tu vei rămâne sărac.
Şi toate acestea se întâmplă cu tine pentru că Dumnezeu ţi-a sortit ceva mai bun, şi anume: desăvârşita atârnare de El, pentru că El Însuşi să te poată hrăni, zi dupa zi, din nesecata Lui comoară. Altora Dumnezeu le permite să ajungă populari şi onoraţi, dar pe tine te lasă în umbră căci vrea să facă în tine rodul slavei veşnice, rod care să se coacă numai la umbră. Altora Dumnezeu le permite să se înalte, să lucreze cu puterile proprii şi să-şi agoniseasca slava; soarta ta însă, este să lucrezi şi să serveşti cu conştiinţa lipsei de productivitate a muncii tale.
Da, ca să mărească valoarea muncii tale, El le permite altora să culeagă roadele silinţelor tale şi să se bucure de pe urma semănatului tău cu lacrimi. Aceasta însă, î-ţi va mari de o sută de ori răsplata zilei celei mari a venirii Domnului Isus. Duhul Sfânt te va urma cu rivnă şi cu iubire; El te va mustra delicat pentru timpul pe care-l pierzi cu risipa zădarnică de cuvinte fără sare, precum şi pentru dorinţele simţurilor tale. Toate acestea nu îi neliniştesc nicidecum pe alţi credincioşi, căci lor totul li se pare îngăduit.
Inţelege bine că Dumnezeu nu este un Stăpânitor mărginit şi ca e în puterea Lui să hotărască soarta fiecaruia. Multe nu î-ţi va lamuri El din cele ce î-ţi vor părea de neînţeles în drumurile Lui. Tu nu ai altceva de făcut decât să te încredinţezi Lui şi să-L urmezi. Dumnezeu se bazează pe promisiunea făcută de tine. Dacă tu te-ai predat lui, ca să-I
fii rob, atunci El te va cuprinde cu o iubire plină de rivnă. El nu-ţi permite să vorbeşti sau să faci lucruri care sunt permise în viaţa altora .
Lasă să fie aşa ca tu să ai de-a face doar cu Duhul Sfânt care întotdeauna are puterea sa-ţi lege mâinile, să-ţi astupe urechile, să-ţi închidă ochii prin mijloace necunoscute altora. Dacă Dumnezeul cel viu te va stăpâni aşa încât la aceasta disciplină deosebită, intima secretă şi severă tu vei putea să răspunzi cu strigăte de bucurie, atunci tu te găseşti în pragul porţilor de mărgăritar, dincolo de care vei fi stâlp în templul Dumnezeului Atotştiitor .

In vremea când lupii au ajuns să stăpânească atât de perfect arta deghizării luîndu-şi înfăţişarea de oi, ciobanii erau nedumeriţi : „Cum se poate, îşi ziceau ei, că noi scoatem dimineaţa la păşune numărul obişnuit de oi, iar seara când se întorc la stână, printre ele sunt şi lupi mascaţi în oi, de nu mai ştim care este cu adevărat oaie şi care este lup?
La un moment dat, unuia i-a venit o idee : s-a aşezat în strunga stânii, seara, la întoarcerea turmei şi lăsând să treacă un singur animal – oaie sau lup ce se dădea drept oaie – le lovea pe fiecare, cu o nuieluşcă peste spinare. Oile îşi ziceau în ele însele : „Este nuiaua stăpânului, pastorului nostru ” şi treceau mai departe ; lupii însă, cu un „hrrr ! ” îşi arătau colţii.
In felul acesta, ciobanii au putut face deosebirea între oile cu adevărat oi şi lupii îmbrăcaţi în blăni de oi.
„Domnul este Pastorul meu” cânta, odinioară, regele poet David ..Pentru el, faptul de a se şti sub ocrotirea Lui Dumnezeu nu excludea acceptarea ” nuielei”. Dimpotrivă vedea în ea o mângâiere. Psalmul 23.
Noua creştinilor de azi, ce ne spune aceasta afirmaţie?
Iată un subiect la care suntem invitaţi să medităm.

Traducere de Pitt Popovici
Publicat prima data în revista „Farul creştin” 1946
Iulia Manea.

Există un timp…


Există un timp pentru lacrimi, dar şi pentru a zâmbi… Există un timp pentru a merge mai departe, dar şi pentru a renunţa… Există un timp pentru dezamăgiri, dar şi pentru noi începuturi… Există un timp pentru cer senin, dar şi pentru ploaie… Există un timp pentru a acţiona, dar şi pentru a aştepta… Există un timp pentru a creşte, dar şi pentru schimbări… Există timp pentru a fi sus, dar şi pentru a te ridica.

Există mereu timp pentru iubire!

Exită mereu timp pentru iertare!