Ultima zi de vară pentru mine, prima zi de toamnă. Așa am un sentiment ciudat, de parcă mâine aș vrea să îmi iau un ghiozdan nou plin cu caiete frumoase și să merg la școală ca pe vremuri. Vara aceasta a fost fantastică 😀 Am făcut o pauză, m-am oprit pentru trei luni în stația tinereții și am profitat la maxim de odihnă, aer curat, plimbări, aventuri, meditație, lecturăăă și oameni frumoși. Am adăugat și trei kg 🙂 Am făcut noi prieteni și am cunoscut noi provocări. Dumnezeu mi-a oferit surprize frumoase, mai inedite decât am putut visa.
Astăzi e septembrie! Iar septembrie e punctul de răscruce și trebuie să decid unde mă îndrept. Nu îmi place să iau decizii acum. Așa mii lene când mă gândesc la asta, dar trebuie. Simt că începe din nou alergarea, viteza, adrenalina, acestea sunt ingredientele care alcătuiesc combustibilul pentru viața mea.
Mulți oameni apropiați îmi spun: tu nu știi să te odihnești! Eu, în astea trei luni am impresia că am lenevit atât cât nu am mai lenevit în ultimii 8 ani de când am intrat la facultate. De fapt nu am lenevit, am fost în tabere, conferințe, evenimente, doar că nu m-am forțat la maxim și am mai spus și NU la unele. Nu îmi vine să cred, în sfârșit am învățat și eu să spun nu :)))
Iunie 2013
Prima lună a verii m-a prins la București cu nasul în cărți. A fost cea mai fructuoasă sesiune din cei doi ani de studenție la Teologie. Bucureștiul în iunie e un adevărat infern. Două săptămâni fără somn normal, dar în schimb cu aventuri și amintiri frumoase. Nici cerul noaptea nu e așa de frumos ca la Chișinău, dar aerul poluat are ceva mistic, ceva ce mă cheamă periodic din nou la București. Tot iunie 2013 a fost un test de maturitate și teste trecute cu brio la București 😀 Am învățat să mă orientez singură în oraș, în metrou și am descoperit multe locuri de refugiu ca Parcul Circului, Ateneul Român, Restaurantul „La Mama”, Biserica Berzii şi multe altele… A fost greu, dar frumos 😀
Iulie 2013
Nu ştiu dacă o să mă credeţi, dar în iulie nu am plecat nicăieri. O lună întreagă am stat în ţară cuminte, cuminte :)) Pot să spun că a fost cea mai plictisitoare lună a verii, dar frumoasă totodată. Am dormit mult, am citit mult, am încercat să scriu dar nu mi-a reuşit şi am fost într-o tabără pentru copii, unde am fost liderul copiilor de la Călmăţui pe care i-am crescut în anii „tinereţii” când făceam acolo misiune. Proiectul „Dăruieşte o vacanţă” în tabăra „El-Şadai” Cimişlia a fost prima tabără după o pauză de vreo doi ani. A fost o experienţă fantastică. Am descoperit că picii care vin din familii social vulnerabile au mare nevoie de dragoste, la fel de mult ca şi cei orfani din internate. Atâta sete după afecţiune de mult nu am văzut în ochii unui copil.
August 2013
Ultima lună a verii a fost cea mai aventuroasă. A început cu Tabăra „S.O.S – Servicii Oferite Sufletului” în Moldova românească cu echipa din Viena, Austria. A fost o săptămână cu adevărat fantastică în Valea Sării, pe lângă Focşani. Prima tabără petrecută în cort, aer curat, râu de munte, căpiţe de fân… Tabără în livadă aţi mai văzut? Nu am suficiente cuvinte să descriu această tabără. M-am simţit cea mai fericită din lume o săptămână fără telefon şi internet :)) A fost o adevărată detoxifiere spirituală. Însă, cea mai mare binecuvântare au fost oamenii pe care i-am cunoscut. Adolescenţii şi tinerii care au fost în acea tabără au fost cei mai cuminţi din lume. Nu am mai fost în nici o tabără cu aşa participanţi ascultători. A fost atâta linişte şi pace, era ceva de necrezut pentru mine. A fost mai multă relaxare decât slujire într-o tabără cu adolescenţi: tineri şi neliniştiţi :)) Am moştenit din acea tabără o brăţară, chipurile din hârtie, o port şi acum, nu ştiu cum se face că se rupe. Credeţi-mă fac duş în fiecare zi, am fost şi prin lac câteva ore, dar nu s-a rupt. Ea îmi aminteşte mereu de ei, cu ochii pe ea mă rog pentru fiecare din ei şi meditez cu dor la clipele petrecute acolo.
În a doua săptămână a lunii august mi s-a împlinit un vis măreţ, am desfăşurat prima Şcoală de Vară de Apologetică din Republica Moldova la tabăra „Speranţa” Vatici. Alături de Liviu Percy şi alţi apologeţi grei ai vremii am învăţat cum să ne apărăm credinţa şi să definim: „Să ştii ce Crezi şi DE CE crezi”? Asta a fost proiectul de suflet al verii 2013. Am citit mult, am învăţat lucruri noi şi am decis: Trebuie să ne ridicăm cu un nivel mai sus pentru a influenţa societatea prin credinţa şi dragostea noastră pe care o avem în Dumnezeu! Mai multe impresii vedeţi pe blogul oficial: http://www.scoaladeapologetica.wordpress.com
Am luat o săptămână pauză în care m-am plictisit şi am lenevit. Nu ştiu de ce, dar vara asta nu pot să scriu. Cititul e la putere 😀 Şiii din câte aţi observat m-am apucat de blogging 😀 Oare să mă fi plictisit de jurnalism???
Ultima săptămână din august ma prins la Moscovei, Cahul, în tabăra: „Face to face…” alături de cei mai scumpi prieteni de peste ocean: Daniel Bragaru, Simi Bilţi, Noe Bilţi, Marina Cravcencu, Petru Bragaru, familia Caraivan şi desigur echipa Nr. 9 la care am fost lider 😀 Peste 230 de tineri din Comunitatea Cahul au ales să petreacă această săptămână fără internet, pentru a învăţa să stea NU pe Facebook, dar faţă în faţă cu părinţii, faţă în faţă cu prietenii, colegii, faţă în faţă cu sine însuşi şi desigur faţă în faţă cu Dumnezeu. Am revăzut mulţi prieteni dragi, mi-am făcut alţii noi şi cel mai important am avut câte trei ore pe zi de timp liber în care am dormit, citit, odihnit! :))
Ultima duminică din această vară şi prima din toamnă am fost la Slobozia cu echipa din SUA 😀
Ce melancolie… O să îmi fie dor de această vară frumoasă!
Acum e timpul să spun STOP și să revin în realitatea maturității. Până la STOP definitiv merg cu gaşca din SUA la Pizzaaa :))
P.S: Cu poze revin mâine 😀