Dacă Vilna Gaon avea dreptate, al treilea templu este pe drum

Dacă autoritatea rabinică din sec 18, Vilna Gaon avea dreptate, la data de 16 martie 2010 va începe construirea celui de al treilea templu. Proiectul afirmă că ziua plină de auspicii coincide au a treia terminare a sinagogii Hurva din cartierul evreiesc din Ierusalim.
Marea zi este aproape: la 15 martie, sinagoga Hurva reconstruită, considerată a fi cea mai mare casă de rugăciune din Ierusalim va fi re-dedicată. Ultima dată a fost distrusă în războiul de independență.

Totuși, în timpul procesului de reconstrucție, Hurva a devenit un os pentru care se ceartă ultra-ortodocșii și alții din Ierusalim.
Conflictul este cu privire la ce fel de instituție va fi Hurva. Un grup de oameni din Ierusalim, seculari și național-religioși spun că dacă statul nu acționează repede, Hurva va deveni o altă sinagogă ultra-ortodoxă, în care femeile și turiștii nu sunt bine veniți.”Guvernul a investit milioane în restaurarea sinagogii. Este un loc cu o valoare specială pentru turiști. Cartierul evreiesc are duzini de sinagogi și nu are nevoie de încă una,” a spus Tehila Nahlon, un activist.
Dezbaterea reflectă situații de identitate mai adânci, cu privire la cartierul evreiesc, care a devenit foarte ultra-ortodox în ultimii ani.
Rachel Azariya din consiliul orașului a spus ”Hurva nu trebuie să devină doar o altă sinagogă, și cartierul evreiesc o altă vecinătate Haredi”.
Hurva, al cărei nume înseamnă ”ruină” a fost construită inițial de discipolii lui Rabbi Judah Hahasid la începutul sec. 18. A fost distrusă la scurt timp după aceea de către musulmanii care cereau înapoierea împrumuturilor date pentru construirea sinagogii. După ce a fost reconstruită, la jumătatea sec. 19, a devenit cea mai importantă sinagogă din țară, dar a fost distrusă în 1948 de legiunea Iordanului, cu câteva zile înainte de căderea cartierului evreiesc, în războiul de independență.
În 2001, după ani de dezbatere, guvernul a decis să restaureze clădirea.
Clădirea istorică, al cărei dom faimos domină din nou cerul cartierului evreiesc, a fost recreată meticulos, inclusiv mobila și frescele de e pereți.
Totuși, secularii și sioniștii ortodocși sunt preocupați de faptul că două dezvoltări pot duce la devenirea sinagogii ultra-ortodoxă.
Primul lucru a fost numirea unui rabin pentru sinagogă – care a avut loc acum trei ani, când era doar o construcție de beton – rabinul șef din Rehovot, Simcha Hacohen Kook, care este considerat apropiat de ultra-ortodocșii și liderul non-hasidic, Rabbi Yosef Elyashiv. El a fost ales de mai mulți rabini, cu binecuvântarea rabinului șef sefardic, Rabbi Shlomo Amar.
”O companie a guvernului a construit sinagoga. Sunt proceduri pentru alegerea oamenilor. Ei au făcut această alegere, pentru a preveni numirea unui rabin sionist ortodox,” a spus Anat Mufkadi, membru al grupului îngrijorat pentru sinagogă. Rabbi Elyashiv a declarat jurnalistului Haredi, Shlomo Kook, nepotul rabinului sinagogii, că numirea a fost intenționată pentru ”a opri distanțele”, adică să nu obțină postul un rabin sionist ortodox.
CEO al Companiei de dezvoltare al cartierului evreiesc, care a construit sinagoga, Nissim Arazi, care a spus că este surprins de numirea rabinului, a refuzat să fie prezent la ceremonia de investire, de acum 3 ani. ”Nu este clar de ce este necesar un rabin când nu este nici o sinagogă și nu știm nici cine va fi congregația,” i-a spus lui Haaretz cu câteva zile în urmă. Arazi cred că Kook este un candidat demn.
A doua dezvoltare este că Arazi va fi înlocuit curând , împreună cu 5 din 8 membrii ai Companiei de dezvoltare a cartierului evreiesc. Prin lege, noii membrii ai bordului vor fi aleși de ministrul Ariel Atias, membru Shas. Cabinetul a dat Western Wall Heritage Foundation, condus de rabbi Shmuel Rabinovich, din noul bord. Sub conducerea lui Rabinovich, unii au spus că zona a devenit mai ultra-ortodoxă.
Activiști spun că sinagoga reconstruită ar trebui să prezinte saga istorică a cartierului evreiesc, să arate descoperirile arheologice de acolo, accesibile turiștilor, fie bărbați, fie femei. Grupul vrea să evite un kollel (yeshiva pentru bărbații căsătoriți) ceea ce ar exclude orice altă activitate.
Pentru ultra-ortodocși, situația este uni-echivocă: ”Problema este dacă va f o sinagogă șii o casă de studiu sau un muzeu cu tot felul de prostii,” a spus rabinul cartierului evreiesc, Avigdor Nebenzahl, pe un site ultra-ortodox.
Kook a spus: ”Unchiul meu este aproape de toate comunitățile, el nu este un Haredi clasic sau un fanatic. Nu se așteaptă să devină o sinagogă Haredi cu 50 de rugăciuni pe zi. El înțelege că este o sinagogă diferită. Dar este important pentru el să fie mai mult sinagogă decât muzeu.

Sursa: Vox Vocis, de Nir Hasson

Liderii religioşi „deplâng” votul elveţian privind interzicerea minaretelor

Geneva (ENI). Liderii religioşi din Elveţia şi de pretutindeni au avertizat că un referendum în care cetăţenii elveţieni au votat în privinţa unei interziceri constituţionale a construirii minaretelor în ţara lor subminează armonia socială.

„Federaţia Luterană Mondială (LWF) regretă că unele sectoare ale societăţii şi politicului elveţian au crezut necesar să supună unui referendum chestiunea construirii minaretelor în Elveţia şi de a valida o decizie pro sau contra interzicerii”, a spus reverendul Ishmael Noko, secretarul general al Federaţiei, pentru Ecumenical News International, pe 30 noiembrie.

Declaraţia liderului luteran a venit după votul elveţian din ziua precedentă, în care 57,5 procente au fost cei care au votat favorabil interzicerii construirii minaretelor, acest normativ fiind adăugat la constituţia ţării.Federaţia Luterană Mondială, cu sediul la Geneva, grupează aproximativ 69 de milioane de creştini protestanţi din toată lumea. Iniţiativa interzicerii minaretelor a fost susţinută de Partidul Popular Elveţian, care este de extremă dreapta şi se opune emigrării în ţară.

Cei care au sprijinit interzicerea spun că minaretul este „un simbol al puterii politice” într-o ţară predominant creştină şi construirea minaretelor nu este o cerinţă teologică în islam. Un poster de campanie în favoarea interzicerii înfăţişează o femeie cu veşmânt care o acoperă, în faţa unor minarete stilizate precum rachetele, presărate pe steagul elveţian, având cuvântul „Stop” scris.

Noko a spus că, în timp ce ar putea exista un interes legitim în păstrarea şi protejarea unei moşteniri istorice şi culturale elveţiene, „această acţiune a enunţat acest interes în termeni explicit sectari vis-a-vis de musulmani”.

Liderul LWF, care este şi membru al comitetului Acţiunea pentru Pace Inter-Credinţe din Africa, a declarat: „Acest lucru, prin urmare, subminează eforturile inter-religioase de înţelegere şi armonie din Elveţia şi reputaţia şi moştenirea elveţiană a toleranţei şi ospitalităţii”.

După creştinism, care consemnează un procent de 76% din populaţia de 7,6 milioane de oameni, islamul – cu aproape 4,5 procente, este ca mărime cea de a doua religie în Elveţia.

La Roma, un oficial al Vaticanului a spus că el a sprijinit poziţia episcopilor romano-catolici din Elveţia în privinţa acestei probleme.

„Eu am aceeaşi poziţie cu cea a episcopilor elveţieni, care au afirmat ieri că rezultatul referendumului este o grea lovitură dată libertăţii religioase şi integrării”, a spus arhiepiscopul Antonio Maria Veglio, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Îngrijire Pastorală a Emigranţilor şi Voiajorilor.

Babacar Ba, ambasadorul la Geneva al Organizaţiei Conferinţei Islamice, a fost citat de site-ul de ştiri swissinfo.ch pe internet spunând că a fost surprins şi dezamăgit de rezultat.

„Este un răspuns greşit la o întrebare greşită. Mă tem că acest fel de abordare este pur şi simplu un cadou făcut extremismului şi intoleranţei”, a spus Ba. „Cred că trebuie să fim foarte vigilenţi în faţa uzurpării produse de islamofobie.”

Consiliul Elveţian al Religiilor – care reuneşte lideri creştini, evrei şi musulmani – a spus că „deplânge” aprobarea prin referendum a interzicerii minaretelor.

„Acest lucru nu rezolvă nici o problemă”, a afirmat consiliul, spunând că decizia nu ar trebui înţeleasă ca dovadă a unui „sentiment general anti-islamic” în Elveţia, ci mai degrabă ca o expresie a răspândirii insecurităţii în societate.

„Evreii, creştinii şi musulmanii trebuie să conlucreze laolaltă cu toate celelalte grupuri ale societăţii pentru a realiza o atitudine mai hotărâtă în privinţa protejării drepturilor şi libertăţilor civile, pentru dialogul cu populaţia musulmană şi pentru o cale a integrării”, s-a declarat.

Elveţia are frecvent referendumuri la nivel federal, cantonal şi local.

„Interzicerea minaretelor nu va rezolva nici un fel de probleme, ci va crea unele noi”, a spus într-o declaraţie Federaţia Bisericilor Protestante Elveţiene. „Comunităţile religioase au acum o responsabilitate deosebită pentru a avea o contribuţie la coexistenţa paşnică.”

Preşedintele federaţiei, reverendul Thomas Wipf, a spus: „Validitatea universală a drepturilor omului, în particular a dreptului la libera exercitare a credinţei, este o realizare care nu trebuie abandonată”.

Un raportor special al Naţiunilor Unite în chestiuni de libertate religioasă sau a credinţei, Asma Jahangir, a descris interzicerea construirii minaretelor ca fiind contrară obligaţiilor Elveţiei din legislaţia internaţională a drepturilor omului şi constituie „o clară discriminare” împotriva musulmanilor din ţară.

„Am profunde îngrijorări faţă de consecinţele negative pe care rezultatul votului le va avea asupra libertăţii religiei sau a credinţei membrilor comunităţii musulmane din Elveţia”, a spus Jahangir, un avocat al drepturilor omului din Pakistan.

Rezultatul votului adaugă încă o propoziţie la Constituţia Elveţiei: „Construirea minaretelor este interzisă”.

Actualmente există patru minarete în Elveţia, iar ele nu vor fi afectate de rezultatul votului.

Guvernul elveţian, consiliul federal, a afirmat într-o declaraţie distribuită în limba arabă precum şi în alte limbi, că „construirea unor noi minarete în Elveţia nu mai este permisă”.

Construirea moscheilor este în continuare permisă, a notat declaraţia. „Musulmanii din Elveţia îşi pot practica religia, singuri sau în comunitate cu ceilalţi, şi pot trăi conform crezurilor lor ca şi mai înainte.”

Sursa: VoxVocis, de Stephen Brown

Judecător din Tadjikistan închide o biserică baptistă

OSLO, Norvegia (ABP) – Un judecător din Tadjikistan a ordonat închiderea unei biserici baptiste în capitala Dushanbe, pentru a înceta întrunirile ce aveau lor într-o casă particulară, spunând că noua lege a religiei și codurile caselor necesită case de închinare înregistrate la guvern.

Membrii ai bisericii au declarat la Forum 18, un serviciu de știri cu baza în Norvegia, ce se concentrează pe libertatea religioasă globală, că baptiștii nu vor să se înregistreze din principiu și că constituția din Tadjikistan permite persoanelor individuale să se închine conform cu conștiința lor.

Judecătorul Soliya Ismailova de la Curtea districtului Somoni a declarat la Forum 18 că legea cere ca toate organizațiile non guvernamentale din fosta republică sovietică să se înregistreze și a respins argumentele baptiștilor, că acest lucru ar încălca libertatea lor religioasă.Idibek Ziyoyev, lider al departamentului ministerului de cultură pentru afaceri religioase a spus că este prima dată când aude că cineva refuză să se înregistreze. ”Dacă ne-ar cere înregistrarea, le-am acorda asistența”, a spus Ziyoyev la Forum 18, în data de 1 dec.-09.

Problema a început când autoritățile au făcut o razie bisericii, în timpul unui serviciu de vineri seara, 9 oct. Mai târziu, judecătorul a spus unuia din membrii bisericii că dacă întâlnirile vor continua va fi tratată ca o infracțiune. Trei baptiști au fost chemați ca martori la procesul din 26 oct., dar nu au fost penalizați ei personal.

Baptiștii au susținut că în conformitate cu legea, ei nu trebuie să se înregistreze. O nouă lege a religiei a intrat în vigoare în aprilie, cerând reînregistrarea corpurilor religioase. Noua lege limitează numărul de moschee ce poate fi construit, cenzurează literatura religioasă, necesită aprobarea statului pentru invitarea străinilor în vizite religioase și restricționează activitatea religioasă la copii.

Una din cele mai sărace țări din lume, Tadjikistan este 97% musulmană. Protestanții sunt sub 1% din populație. Uniunea bisericilor creștine baptiste evanghelice din Tadjikistan numără 14 biserici, cu 350 membrii.

Lucrarea baptistă din Tadjikistan a început în 1929, dar uniunea baptistă s-a reconstruit spre sfârșitul anilor 1990. Înainte de aceasta, bisericile baptiste ale țării erau compuse aproape în întregime din ruși și descendenții coloniștilor germani. Cu încurajare din partea Federației europene baptiste Indigenous Missionary Project, , mai multe biserici baptiste au fost plantate în națiunea din centrul Asiei.

Forum 18 a spus că baptiștii din Dushanbe au făcut apel cu privire la decizia judecătorului împotriva lor.

Sursa: VoxVocis, de Bob Allen

Declaraţia jurnaliştilor premiaţi cu ordine prezidenţiale.

DECLARAŢIE în legătură cu Decretul preşedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, privind decorarea unui grup de jurnalişti cu cea mai înaltă distincţie de stat Ordinul Republicii

Subsemnaţii, aducem la cunoştinţa opiniei publice poziţia noastră vis-a-vis de decretul Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, privind decorarea noastră cu Ordinul Republicii. Faptul ne onorează şi ne exprimăm gratitudinea pentru înalta apreciere a activităţii în domeniul jurnalisticii într-o perioadă îndelungată şi plină de evenimente cruciale pentru destinele ţării şi ale poporului.

Noi interpretăm decretul prezidenţial privind decorarea unui grup mare de jurnalişti din presa independentă cu cea mai înaltă distincţie a statului nu numai ca un gest de apreciere, ci şi ca unul recuperatoriu, în raport cu perioada când valorile se stabileau pe criterii de partid, clientelare. Iată de ce, considerăm o practică reprobabilă acordarea de distincţii selectiv pe principii de algoritm politic sau în funcţie de simpatii personale, fapt ce diminuează şi discreditează nu numai valoarea distincţiilor ca atare, dar şi instituţia statului.

Exprimându-ne recunoştinţa pentru înalta distincţie ce ne-a fost acordată, ca jurnalişti nu considerăm această apreciere a activităţii noastre drept o răsplată din partea actualei guvernări sau ca pe o „sugestie” de a deveni mai cuminţi sau obedienţi. Pentru noi, oricare guvernare este obiect de urmărire atentă şi critică, având în vedere gradul de competenţă, eficienţă şi corectitudine cu care sunt gestionaţi banii publici şi cu care este guvernată ţara. Moralitatea şi onestitatea politicienilor a fost şi va rămâne pentru noi subiectul şi obiectul predilect al investigaţiilor jurnalistice pe care le vom desfăşura.

Vrem să îi asigurăm pe consumatorii produselor noastre mediatice că vom rămâne în continuare fideli politicilor editoriale pe care le-am promovat până acum şi nu vom ezita să criticăm guvernarea actuală şi oricare alta, în momentul când vom descoperi greşeli, abateri sau derogări de la funcţia de promotori ai interesului public pe care noi, jurnaliştii, ne-am obligat să îl servim cu devotament.

Semnatari:

Valeriu Saharneanu, Constantin Tănase, Petru Bogatu, Val Butnaru.

Deosebeşte anotimpul

„Stăruieşte asupra Lui la timp şi la ne la timp” (2Timotei 4:2)

Vieţile noastre sunt împărţite în anotimpuri, iar anotimpurile înseamnă începuturi şi sfârşituri. Deci, deosebirea este cheia longevităţii. Dacă nu înţelegi lucrul acesta, îţi poţi pierde simţul scopului, deoarece când un anotimp s-a încheiat, nu mai ai nimic de dus cu tine în anotimpul următor. De aceea fermierii de succes îşi rotesc culturile. Ei plantează grâu pe o târlă, apoi când s-a terminat un anotimp, ei ară terenul şi-l lasă să se odihnească. In acelaşi timp, într-un alt loc ei cultivă cartofi, după care terenul acela trece prin acelaşi proces. Primăvara ei schimbă ordinea lucrului, aşa încât parcela pe care mai demult fusese grâu produce acum cartofi şi aşa mai departe.

Când Pavel i-a spus lui Timotei: „Stăruieşte asupra lui la timp şi ne la timp” el îl încuraja să-şi lărgească orizontul spiritual. In cazul lui Timotei, el trebuia să înţeleagă că există o vreme pentru îndreptarea oamenilor şi o vreme pentru a-i mângâia (2Timotei 4:2-5). Momentul este foarte important. Psalmistul compară omul neprihănit cu „… un pom… care îşi dă rodul la vremea lui” (Psalmul 1:3). Pentru a avea succes, trebuie să ştii în ce anotimp te afli!

Şi trebuie să înţelegi şi că Dumnezeu este mai preocupat de adâncimea rădăcinilor decât de înălţimea ramurilor; este mai interesat de calitate, decât de cantitate. Cu Dumnezeu mai întâi apare calitatea şi apoi numele. De aceea El foloseşte strădaniile tale pentru a cultiva tipul de sol (şi suflet) necesar pentru a produce roada. Şi încă ceva: din când în când El nu va îngădui ca furtunile să înlăture acele persoane şi lucruri care ţin pe loc lucrarea pe care o face în tine.