Vrei să câştigi un leptop Asus???


REGULAMENT OFICIAL

SECŢIUNEA 1: ORGANIZATORUL ŞI REGULAMENTUL OFICIAL AL CONCURSULUI

Concursul BaniPePost este organizat de Netpress Consulting S.R.L., cu sediul în Bulevardul Nicolae Titulescu nr. 88A, Bucureşti, România, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J40/8314/14.05.2008 având Cod Unic de înregistrare RO23871097, denumită în continuare „Organizator”.

Asus-un leptot fain.

Asus-un leptot fain.

Participanţii la Concurs sunt obligaţi să respecte termenii şi condiţiile Regulamentului Oficial al Concursului (denumit în continuare „Regulament Oficial”), potrivit celor menţionate mai jos:

Regulamentul Oficial este întocmit şi va fi făcut public conform legislaţiei aplicabile din Romania, fiind disponibil gratuit oricărui solicitant pe site-ul http://www.banipepost.com. Regulamentul Oficial al Concursului va fi publicat pe toată perioada Concursului pe site-ul http://www.banipepost.com.

SECŢIUNEA 2: ZONA DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI

Concursul BaniPePost se desfaşoară pe teritoriul naţional al Romaniei şi este valabil pentru persoanele fizice care îndeplinesc următoarele condiţii:

1) Este deţinătorul unui blog în limba română;

2) Blogul are o vechime de peste 30 de zile, la data începerii concursului;

3) Blogul are o arhivă cronologică pe baza căreia i se poate determina vechimea;

4) Blogul conţine minimum 10 articole (exclusiv cel dedicat Concursului);

5) Blogul conţine 1 articol dedicat Concursului.

SECŢIUNEA 3:. DURATA CONCURSULUI

Concursul se desfăşoară în perioada 22 septembrie 2009 – 23 octombrie 2009. Concursul se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentului Regulament Oficial. Premiul Concursului este reprezentat de un laptop ASUS Eee 1002HA în valoare de 1.670 RON.

SECŢIUNEA 4:. MECANISMUL CONCURSULUI Continuă lectura

Un titlu sau o mărturie.


„Pomenirea celui neprihanit este binecuvântata” (Proverbe 10:7)

Biblia îl numeşte pe Barnaba „un om de bine, plin .. de credinţă” (F. A. 11:24), deşi, spre deosebire de Pavel, el nu a făcut niciodată ceva care să-l facă remarcat. Este pomenit doar de trei ori în cartea Faptelor: a) când şi-a vândut moşia pentru a sprijini financiar lucrările lui Dumnezeu; b) garantând pentru caracterul lui Pavel; c) când i-a dat lui Ioan Marcu o a doua şansă. Barnaba nu a câştigat multe titluri, dar şi-a câştigat o bună mărturie! Biblia spune: „Pomenirea celui neprihănit este binecuvântată” deoarece în ochii lui Dumnezeu nu contează ceea ce societatea consideră că este important.

În timpul festivităţii de absolvire a facultăţii, un pastor s-a ridicat şi a spus: „Poate nu credeţi, dar într-o bună zi veţi muri. Când vă vor depune în mormânt, lumea va sta oare în jurul vostru enumerând titlurile pe care le-aţi dobândit sau va vorbi despre ce binecuvântare aţi fost? Vei avea un necrolog în care va scrie cât ai fost de „important” sau despre câţi oameni au plâns după pierderea celui mai bun prieten pe care l-au avut? Titlurile sunt bune, dar dacă vine vorba de alegerea între un titlu şi o mărturie despre tine, alege mărturia! Faraon avea titlul, Moise avea mărturia. Nebucadneţar avea titlul, dar Daniel a avut mărturia. Isabela avea titlul, dar Ilie avea mărturia. Pilat avea titlul, dar Domnul Isus a avut mărturia. E uşor să laşi în urmă lucruri importante, dar faptele pline de dragoste sunt cele care vor fi ţinute minte”. Cântarea spune: „.. ce pentru Isus ai făcut va sta”.

Pui Caucazieni.


Am avut şi eu doi, dar au murit:(. Au fost cumpăraţi de la Bistriţa, iar acum sunt paznici la Suceava. Latră toată lumea care trece pe drum, vorbesc cu stăpânul la telefon şi se plimbă prin grădină. Încă nu au nume, dar sunt foarte tare iubiţi.
Pui de caucazieni.
Pui de caucazieni.
Pui de caucazieni.

Pui de caucazieni.

Pui de caucazieni.

Pui de caucazieni, doi frăţiori dulci.

Pui de caucazieni.

Pui de caucazieni dolofănei.

Pui de caucazieni.

Pui de caucazieni, îi place să fie alintat.

Pui de caucazieni.

Pui de caucazieni. Boticul alb e ea, boticul negru e el.

Pui de caucazieni.

Pui de caucazieni, a obosit mititica.

Alţii pot, dar ţie nu-ţi este permis


Dacă Dumnezeu te-a chemat ca să te facă în totul asemenea lui Isus,atunci El te va conduce pe drumul crucii şi al umilinţei… Dumnezeu î-ţi va cere o astfel de ascultare care nu-ţi va permite să-i urmezi pe alţi credincioşi. Nu se poate cuprinde cu mintea de ce, în aparenţa Dumnezeu le permite altora ceea ce ţie î-ţi este interzis. Alţi credincioşi, aparent evlavioşi de care Dumnezeu se foloseşte, merg înainte pe drumul lor, au sanşa să realizeze multe; î-şi întocmesc planuri şi le şi îndeplinesc. Ţie însă, nimic nu-ţi este îngăduit. Chiar dacă vei încerca să cucereşti ceva, atunci te va ajunge un asemenea insucces şi î-ţi vei atrage o astfel de pedeapsa de la Dumnezeu încât vei fi silit să te căieşti din adâncul sufletului.

Alţii pot vorbi despre ei înşişi, despre rezultatele la care au ajuns, despre munca lor; ţie nimic asemănător nu-ţi va permite Duhul Sfânt. Şi dacă totuşi vei îndrăzni să faci ceva, atunci te va arunca într-o aşa ruşine, încât tu î-ţi vei urî toate faptele tale „bune” .Unii vor avea – poate – norocul să strângă mulţi bani sau să se „logodească” cu venituri frumoase, aşa încât ei î-şi vor putea permite multe, în timp ce tu vei rămâne sărac.
Şi toate acestea se întâmplă cu tine pentru că Dumnezeu ţi-a sortit ceva mai bun, şi anume: desăvârşita atârnare de El, pentru că El Însuşi să te poată hrăni, zi dupa zi, din nesecata Lui comoară. Altora Dumnezeu le permite să ajungă populari şi onoraţi, dar pe tine te lasă în umbră căci vrea să facă în tine rodul slavei veşnice, rod care să se coacă numai la umbră. Altora Dumnezeu le permite să se înalte, să lucreze cu puterile proprii şi să-şi agoniseasca slava; soarta ta însă, este să lucrezi şi să serveşti cu conştiinţa lipsei de productivitate a muncii tale.
Da, ca să mărească valoarea muncii tale, El le permite altora să culeagă roadele silinţelor tale şi să se bucure de pe urma semănatului tău cu lacrimi. Aceasta însă, î-ţi va mari de o sută de ori răsplata zilei celei mari a venirii Domnului Isus. Duhul Sfânt te va urma cu rivnă şi cu iubire; El te va mustra delicat pentru timpul pe care-l pierzi cu risipa zădarnică de cuvinte fără sare, precum şi pentru dorinţele simţurilor tale. Toate acestea nu îi neliniştesc nicidecum pe alţi credincioşi, căci lor totul li se pare îngăduit.
Inţelege bine că Dumnezeu nu este un Stăpânitor mărginit şi ca e în puterea Lui să hotărască soarta fiecaruia. Multe nu î-ţi va lamuri El din cele ce î-ţi vor părea de neînţeles în drumurile Lui. Tu nu ai altceva de făcut decât să te încredinţezi Lui şi să-L urmezi. Dumnezeu se bazează pe promisiunea făcută de tine. Dacă tu te-ai predat lui, ca să-I
fii rob, atunci El te va cuprinde cu o iubire plină de rivnă. El nu-ţi permite să vorbeşti sau să faci lucruri care sunt permise în viaţa altora .
Lasă să fie aşa ca tu să ai de-a face doar cu Duhul Sfânt care întotdeauna are puterea sa-ţi lege mâinile, să-ţi astupe urechile, să-ţi închidă ochii prin mijloace necunoscute altora. Dacă Dumnezeul cel viu te va stăpâni aşa încât la aceasta disciplină deosebită, intima secretă şi severă tu vei putea să răspunzi cu strigăte de bucurie, atunci tu te găseşti în pragul porţilor de mărgăritar, dincolo de care vei fi stâlp în templul Dumnezeului Atotştiitor .

In vremea când lupii au ajuns să stăpânească atât de perfect arta deghizării luîndu-şi înfăţişarea de oi, ciobanii erau nedumeriţi : „Cum se poate, îşi ziceau ei, că noi scoatem dimineaţa la păşune numărul obişnuit de oi, iar seara când se întorc la stână, printre ele sunt şi lupi mascaţi în oi, de nu mai ştim care este cu adevărat oaie şi care este lup?
La un moment dat, unuia i-a venit o idee : s-a aşezat în strunga stânii, seara, la întoarcerea turmei şi lăsând să treacă un singur animal – oaie sau lup ce se dădea drept oaie – le lovea pe fiecare, cu o nuieluşcă peste spinare. Oile îşi ziceau în ele însele : „Este nuiaua stăpânului, pastorului nostru ” şi treceau mai departe ; lupii însă, cu un „hrrr ! ” îşi arătau colţii.
In felul acesta, ciobanii au putut face deosebirea între oile cu adevărat oi şi lupii îmbrăcaţi în blăni de oi.
„Domnul este Pastorul meu” cânta, odinioară, regele poet David ..Pentru el, faptul de a se şti sub ocrotirea Lui Dumnezeu nu excludea acceptarea ” nuielei”. Dimpotrivă vedea în ea o mângâiere. Psalmul 23.
Noua creştinilor de azi, ce ne spune aceasta afirmaţie?
Iată un subiect la care suntem invitaţi să medităm.

Traducere de Pitt Popovici
Publicat prima data în revista „Farul creştin” 1946
Iulia Manea.