Piedici în calea rugăciunii ascultate(5)

„Nu căpătaţi, pentru că cereţi rău” (Iacov 4:3)

Cel de-al cincilea obstacol în calea rugăciunii ascultate este motivaţia greşită! La o petrecere aniversară, a sosit vremea servirii tortului. Un baieţel pe nume Brian a strigat: „Eu vreau felia cea mai mare„. Mama lui l-a certat: „Nu-i frumos să ceri felia cea mai mare„. Micuţul s-a uitat la ea nedumerit şi a spus: „Atunci cum altfel s-o primesc?” Dacă ai motivaţia greşită, rugăciunile tale nu vor fi ascultate. Un motiv ar fi de ce-ul din spatele rugăciunii. În rugăciune, motivul pentru care ne rugăm este mai important decât cuvintele pe care le spunem. Inima curată care îl iubeste pe Dumnezeu şi pe semeni este întotdeauna un motiv acceptat de Domnul. Egoismul nu este acceptat; răzbunarea nu este acceptată; gelozia nu este acceptată; manipularea şi controlul nu sunt acceptate; mândria nu este acceptată. De fapt orice este egoist este un motiv neacceptat. A. W. Tozer scrie: „Iubirea de sine este într-adevar o sarcina grea. Gândeşte-te dacă nu cumva mare parte din tristeţea ta nu vine din faptul că cineva te-a vorbit de rău. Atâta timp cât te încrezi într-un mic dumnezeu căruia trebuie să-i fii loial, întotdeauna vor exista dintre cei care îşi vor găsi plăcerea în insultarea idolului tău. Şi atunci cum vei mai avea pace interioară? Efortul cel mai de temut al inimii de a se proteja nu va lasa niciodată mintea să se odihneasca”.

Pentru a ne ruga eficient trebuie să ne curaţim inimile în mod constant, mai ales când ne trezim că ne dorim „felia cea mai mare”. Trebuie să ne analizăm motivele. Va fi dureros, dar trebuie să o facem pentru a ne vedea rugăciunile ascultate.

Mărturii din Africa, patria maimuţelor fără maimuţe.

Despre Africa, sau mai bine zis despre Gana am aflat de la misionarii de acolo, familia Alexandru şi Elena Vinocurov. Elena Vinocurov este originară din Moldova, s-a căsătorit în Rusia, iar împreună cu soţul şi copii slujeşte în Gana, Africa. A ales să îşi petreacă o parte din acest concediu în Moldova, pentru a împărtăşi cu cei din patrie lucrarea lui Dumnezeu în Gana.

Elena Vinocurova şi copii din Gana

Iată ce ne-a povestit despre Africa: „Poporul din Gana este un neam foarte vesel. Ei ştiu să se bucure pentru de ceea ce au chiar dacă sărăcia are un nivel foarte înalt în ţara lor. Ei nu au orfelinate sau internate. Atunci când copii rămân orfani ei automat devin copii celei mai apropiate rude şi sunt trataţi la fel ca şi copii biologici. Copii africani niciodată nu aşteaptă ziua lor de naştere, pentru ei nu contează în ce zi sau an sunt născuţi. Ziua săptămânii în care s-a născut e foarte importantă, pentru că în dependenţă de aceasta îşi primeşte numele. Toţi africanii cred că oamenii albi sunt născuţi duminica, care la ei este cea mai luminoasă şi mai bună zi. La şcoală fiecare profesor nu se desparte de vărguţă şi copii ştiu că vor fi pedepsiţi pentru neascultare. Pentru că sunt pedepsiţi a doua zi după ce au fost neascultători, astfel ei se pregătesc şi pun la spate cărţile ca să nu doară loviturile. Fiecare şcoală are forma ei specială. Sunt un popor foarte vesel şi ştiu să se bucure pentru aproapele lor. O dată am cumpărat pentru un băieţel o pereche de papuci şi alt băieţel a venit la mine şi mi-a mulţumit ca am cumpărat celuilalt copil încălţăminte. De la mic şi până la mare, indiferent de statutul social, ei mănâncă cu mâna dreaptă. Stânga este considerată a fi spurcată. Mănâncă tot ce se mişcă, deşi se consideră patria maimuţelor în Gana maimuţele sunt pe cale de dispariţie pentru că le-au mâncat pe toate. Au mai rămas un grup într-o localitate la sudul ţării şi prin hotărâre de guvern este interzi să fie vânate, şi locul dat va fi transformat într-un parc atractiv pentru turiştii străini. Sunt foarte curaţi se spală de două ori pe zi, iar mâinile foarte des. Permanent sunt interesaţi să înveţe ceva nou. Copii mai mult lucrează decât se joacă, spală haine, curăţă pantofi, cară pietre ca să câştige ceva bani. Ei nu sunt prea interesaţi să înveţe, de aceea guvernul plăteşte hrana zilnică a copiilor până în clasa a 6-a. Începând cu clasa a 7-a şcoala este cu plată, dar puţini sunte cei care continuă să înveţe. Cateos – este al doilea instrument al lor după pix. Este o sabie pe care o au permanent cu ei, iar înainte sau după şcoală ei taie iarba din jurul şcolii ca să se poată proteja de şerpii veninoşi. La 6 martie sărbătoresc ziua independenţei. Sunt foarte patrioţi, încă nu am întâlnit un copil în Gana care să dorească în America. Ce ţine de frecventarea bisericii, copii au libertatea să aleagă la ce biserică să meargă. Aşa se face că în unele familii părinţii merg la o biserică, iar copii la alta. De Crăciun primesc cadouri de la creştinii din Rusia sau alte ţări, haine cu care se poartă foarte atent. Iar masa de crăciun are acelaşi meniu, orez cu tomate. Apa o primesc în săculeţe mici de politilenă. Noi am făcut acolo sărbătoarea Bibliei, cu ocazia căreia le povestim despre Ea, despre Dumnezeu. Nici un african nu va afirma că el a provenit de la maimuţă. El poate să spună că a provenit de la un copac mare care la ei se numeşte „BaoBao”, dar niciodată de la maimuţă„.

Copii din Gana sunt foarte veseli.

Familia Vinocurov sunt misionari trimişi de misiunea Wycliffe, care are drept scop cucerirea cât mai multor popoare pentru Dumnezeu. Activitatea de bază a organizaţiei constă în studierea culturii şi a limbii pentru a traduce Biblia. Majoritatea misionarilor din această organizaţie sunt lingvişti, cercetători, care lucrează la crearea alfabetului în triburile unde nu există şi la traducerea Bibliei în limba lor. Pe deasupra ei mai lucrează în şcoli, unde îi învaţă pe copii să scrie să citească şi desigur Cuvântul lui Dumnezeu.

Familia Vinocurov

Conform statisticilor pe tot globul avem 6912 de limbi, dintre care doar în 438 este tradusă întreaga Biblie şi în 1168 Noul Testament. Alte 848 limbi au traduse cărţi aparte din Biblie ca: Geneza, Psalmi, Evengheliile Noului Testament. La moment în1953 s-a început traducerea Bibliei, dar nu este finisată. Şi în 3000 de limbi nu există traducerea măcar a unei cărţi din Biblie. Peste 380 de milioane de oameni în întreaga lume nu au auzit niciodată Evanghelia. Dacă mergem în acelaşi ritm, ne mai trebuie 150 de ani ca să ajungem cu Vestea Bună la toţi. Unii creştini aşteaptă a doua venire a Domnului Isus, iar pentru cei 380 de milioane El încă nu s-a născut. În această călătorie în Moldova Elena Vinocurova a avut 16 întruniri în diferite biserici, în cadrul cărora mărturiile din Africa au fost auzite de peste 800 de oameni. Toţi au fost îndemnaţi să meargă în misiune. Să contribuie la răspândirea Bunei Vestiri la popoarele care nu au auzit de Cuvântul lui Dumnezeu.