Lasă-L pe Dumnezeu să îţi vindece rănile.


„Iţi voi lega rănile, zice Domnul” (Ieremia 30:17)

Adresându-se studentilor de la o universitate din SUA după un atac armat în urma căruia treizeci dintre ei au murit şi mulţi alţii au fost răniţi, Philip Yancey a spus: „Petru I-a spus Domnului Isus: „Doamne, unde să mă duc departe de Tine?” Tu ai cuvintele vieţii veşnice„. Poate ai auzit spunâdu-se: „Lucrurile se vor îmbunatăţi, vei trece peste asta”. Cei care oferă un asemenea confort au intenţii bune, iar ceea ce simţi acum nu vei simţi întotdeauna. Totuşi, eşti o persoană diferită din pricina acelei zile. Când trei dintre prietenii mei au murit, am dat peste aceste rânduri: „Durerea se topeşte precum zăpada în luna mai„. M-am agăţat de lucrul acesta, chiar dacă durerea mă sufoca asemenea unei avalanşe. Şi s-a topit într-adevar, dar asemenea zăpezii, s-a întors ameninţătoare, în chip neaşteptat, ademenita de un sunet, un miros, un fragment de amintire”.

Yancey a continuat: „Durerea este un semn al vieţii şi al dragostei. Port o proteza pentru gât fiindcă mi-am frânt gâtul într-un accident. La început, personalul medical a refuzat să-mi administreze medicamente pentru că aveau nevoie de reacţia mea. Doctorul mă întreba într-una: „Te doare? Simţi ceva?” Răspunsul pe care îl aştepta cu disperare era: „Da, mă doare, simt durerea„, semn că nu-mi fusese atinsă coloana. Durerea conferă dovada existenţei vieţii, a conexiunii. În cazul rănilor adânci trebuie să se vindece două tipuri de ţesuturi: ţesuturile de legătură şi ţesutul protector de la suprafaţă. Dacă ţesutul protector de la suprafaţă se vindecă prea repede, ţesutul de legătură din interior nu se va vindeca în mod corespunzător, fapt care va duce mai apoi la complicaţii”. Nu încerca să te vindeci singur; vindecarea adevarată necesită timp; ea se petrece acolo unde se află prezenţa lui Dumnezeu, pacea lui Dumnezeu şi oamenii lui Dumnezeu. Eşti tu în suferinţă astăzi? Întoarce-te spre Dumnezeu. Promisiunea Lui pentru tine este: „îţi voi lega rănile„.