Familia este nucleul societăţii. Fară familie nu ar putea exista o societate. Dumnezeu a creat familia şi i-a dat un rol deosebit şi responsabilitaţi importante. Cuvîntul lui Dumnezeu ne spune că „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, parte barbătească si parte femeiască, i-a făcut. Dumnezeu i-a binecuvintat şi le-a zis „creşteţi, inmultiţi-vă şi umpleţi pămiîntul şi stăpiniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pamînt”. (Gen.1:27-28).
Omul este „coroana creaţiei” lui Dumnezeu. El a fost creat după chipul şi asemănarea Lui , şi a fost pus stăpîn peste tot ce făcuse Dumnezeu. Şi Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune.(Gen.1:13). Oare toate sunt tot atît de bune acum, ca şi la început? Cu părere de rău, trebuie sa spun ca nu. Se pare că pentru societatea noastră Cuvîntul lui Dumnezeu nu mai este o prioritate sfintă, cum era pe vremuri la străbunii noştri, deşi noi suntem mai binecuvîntaţi decît ei. După cum am văzut mai sus, „Dumnezeu i-a binecuvîntat, şi a zis, creşteţi, inmultiţi-vă şi umpleţi pămîntul”. Conform statisticilor cu privire la familie această poruncă a lui Dumnezeu nu mai are autoritate. Doar in 2005, 24% din copii au fost născuti in afara casatoriei, 2111 – abandonati, 16.624 de copii au fost avortati iar 6251 au fost traumati de despărţirea parinţilor. Cu alte cuvinte, tinerii de azi nici nu se mai gindesc să primească binecuvintarea lui Dumnezeu pentru căsătoria lor, iar familia nu mai este prioritate pentru ei. Unica preocupare pentru ei sunt plăcerile de o clipă, fără a se gindi la consecinţele pe care va trebui sa le suporte. Iată de ce mii de mame, majoritatea intre 15 si 19 ani, au devenit ucigaşele propriilor copii, iar 8362 de copii – traumaţi, care mîine pot fi o ameninţare pentru societate, pentru că nu au primit o educaţie bună. Este o situatie tristă, chiar groaznică. Şi ne mai plîngem că suntem o ţară săracă. Cum putem fi bogaţi, dacă păcatul ne stapîneşte? Ne considerăm o ţară creştină, dar cum de indrăznim să ne numim creştini, cînd avortul este legal, iar 46% din căsătorii se termina cu divorţ?! Cuvîntul lui Dumnezeu spune „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă (Matei19:5-6).” De ce oare poruncile lui Dumnezeu nu sunt legile de capătii în ţara noastră? Cum putem prospera dacă mii de mame anual avortează genii ca Newton sau Eminescu? Cîţi din copii abandonati sau traumaţi de divorţ devin cetăţeni de onoare şi de folos societăţii noastre? Cum ne putem ridica dacă tinerii noştri de la 16 ani viseaza să plece peste hotare? Cum ne imaginăm să ne eliberăm de această sărăcie dacă majoritatea viseaza la Italia, Turcia, America, Portugalia, şi foarte puţini sunt cei care se gîndesc cum ar putea contribui la ridicarea Moldovei? Cum putem merge mai departe într-o societate unde femeia a preluat rolul bărbatului, pentru că acesta nu-şi îndeplineşte rolul de cap al familiei şi ea, femeia, nu este tratată cum se cuvine? Am ajuns zile cînd femeile sunt nevoite să întreţină singure familia, pentru că bărbaţii sunt beţivi sau leneşi şi timp de ani de zile caută un loc de munca. Sau, mai nou: soţiile sunt în Italia, iar ei educă copii, stînd toată ziua la bar si lăudîndu-se unul altuia cîţi bani le trimit soţiile. Stau şi mă gîndesc unde a dispărut femeia Moldovei frumoasă, gospodină, harnică si grijulie cum era acum cîteva generaţii în urmă? La Proverbe 14:1 Cuvîntul lui Dumnezeu ne spune: „Femeia inţeleaptă işi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mîinile ei”. Unde sunt femeile noastre? de ce avem aşa puţine femei care să ne zidească familii sănătoase?
Apelînd din nou la statistici putem primi un răspuns clar, dar foarte trist. Fiecare a 4 femeie este bătuă de sot, 40% din femei sunt ofensate verbal in familie, 1 din15 au fost cel puţin odată violată şi 1 din 10 se întîlnesc cu interdicţia de a ieşi din casă. La 1Petru3:7 Cuvintul lui Dumnezeu spune: „bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rîndul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dînd cinste femeii ca unui vas mai slab”. Ce s-a intimplat cu gospodarii noştri? De ce nu ştiu să-şi mai iubească soţiile şi să-şi îndeplinească rolul de cap al familiei, după cum a planificat Dumnezeu? Este oare vreo soluţie la problemele familiilor noastre? Sigur că da, toate se pot repara. Cuvîntul lui Dumnezeu este cea mai bună soluţie, dacă-L respectăm. Atunci cînd soţul si soţia işi cunosc rolul şi responsabilităţile, în familie este o armonie, aşa cum a planificat-o Dumnezeu. Familia are un rol foarte important în societate şi, atunci cînd vom înţelege acest lucru, vom avea familii fericite.
Sîntem în ajun de alegeri şi primarii se străduie să facă tot mai multe lucruri pentru oameni ca să demonstreze că ei merită să conducă oraşul nostru. Bunăstarea ţării noastre nu depinde doar de conducerea pe care o avem, fie ea buă sau rea. Fiecare din noi avem responsabilitatea de a contribui la îmbunătăţirea vieţii din jur. Trăim în secolul vitezelor, care ne oferă multă tehnologie modernă ce ne asigură o viaţă mai comfortabilă, dar totodată departîndu-ne de oameni, facîndu-ne surzi şi orbi la nevoile şi problemele aproapelui nostru. Fiecare zi este o goana după vînt, fără a ne gîndi la sufletele noastre care pier în păcat. Încotro mergem cu asemenea gîndire? Cum să salvăm situaţia familiilor noastre? Foarte simplu, îndeplinindu-ne fiecare rolul! Părinţii să-şi crească copii în frică de Dumnezeu, educînd adevaraţi patrioţi care vor iubi ţara şi vor munci pentru bunăstarea familiilor lor. Atît timp cît vom avea familii integre, imoralitatea şi degradarea nu vor fi o armă de distrugere pentru societatea noastră. Doar avînd principii morale şi iubindu-ne ţara vom putea prospera.
Haideţi să zidim familii sănătoase cu copii inteligenţi, pentru a avea o societate sănătoasă. Ţara noastra este mică, dar e frumoasă şi binecuvîntată de Dumnezeu. Suntem feriţi de inundaţii, în comparaţie cu România sau Florida, şi suntem ocrotiţi, nu pentru meritele noastre, ci pentru faptul că El ne-a iubit atît de mult, că a dat pe singurul Său Fiu, Isus Hristos, ca noi crezînd în El să avem o viaţă fericită aici şi vesnică după moarte. Noi putem avea o viaţă mai bună, trebuie doar să vrem!
Articole cu conţinut asemănător puteţi citi pe siturile: www.moldovacrestina.net ; www.blendarencu.wordpress.com.
